Home » Uncategorized » Sondajul duodenal

Sondajul duodenal

Sondajul (tubajul) duodenal reprezinta introducerea unei sonde Einhorn dincolo de stomac prin pilor in duoden.

SCOPUL: 1. explorator – cand se efectueaza pentru extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila, suc pancreatic si secretie proprie. Examinarile de laborator permit aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extra-hepatice cat si descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj. De asemenea se pot evidentia si boli parazitare ale duodenului si cailor biliare;

2. terapeutic – cand se efectueaza in scop de drenare a cailor biliare si introducerea de medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv;

3. alimentatie artificiala – cand prin sonda se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire;

4. aspiratia continua – se practica in cazul ocluziilor sau sub-ocluziilor intestinale precum si dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv;

Materiale necesare: musama si aleza, tavita renala, o perna cilindrica dura sau o patura rulata, solutie de sulfat de magneziu 33% sterila, prosop curat, sonda duodenala Einhorn sterila, hartie indicatoare de pH asezata intr-un cristalizor steril, 2 seringi de 20 ml sterile.

In functie de scopul urmarit se vor mai pregati: medii de cultura, ulei de masline, novocaina (dupa indicatia medicului), slutii necesare hidratarii sau alimentarii bolnavului care se vor incalzi la temperatura corpului;

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

– in functie de scopul sondajului, se pregatesc instrumentele si materialele necesare si se transporta langa patul bolnavului;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

– se anunta bolnavul si i se explica necesitatea colaborarii lui pentru reusita tehnicii si inofensivitatea acesteia;

– i se explica bolnavului ca tehnica se efectueaza pe nemancate;

– daca sondajul se executa in salon, se izoleaza cu un paravan patul bolnavului de restul bolnavilor;

– patul se protejeaza cu o musama si o traversa;

–  bolnavul se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului iar daca bolnavul prezinta proteza dentara mobila, aceasta se indeparteaza asezand-o intr-un pahar curat;

3. introducerea sondei:

– se umezeste sonda cu apa sterilizata;

– cu mana dreapta se tine capatul sondei ca pe un creion;

– se introduce cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe;

– se cere bolnavului sa respire adanc cu gura deschisa (pentru ca sonda sa treaca prin regiunea faringiana fara a provoca senzatia de voma) si se invita bolnavul sa inghita de cateva ori pana cand oliva metalica trece in esofag;

– se invita bolnavul sa inghita in continuare si se ajuta inaintarea treptata a sondei prin miscari blande, observand atent marcajul sondei;

– cand semnul 45 cm a ajuns in dreptul arcadelor dentare sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac;

– ritmul de inghitire a sondei trebuie sa fie de 1-3 cm la 3-5 min;

– se aseaza bolnavul in pozitia de decubit lateral drept cu trunchiul usor ridicat, capul mai jos si coapsele flectate pe bazin;

– pentru aceasta se introduce perna si pledul facute sul, sub regiunea hepatica a bolnavului;

– se impinge usor sonda, favorizand inaintarea ei spre pilor unde va ajunge cand la arcada dentara ajunge diviziunea de 60 cm;

– se continua introducerea sondei cu mare precautie, cu rabdare, concomitent cu actiunea de inghitire in acelasi ritm;

4. verificarea pozitiei sondei:

– daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a patruns in duoden:

(a) sau s-a incolacit in stomac;

(b) verificarea pozitiei se poate verifica astfel:

– se insufla 60 ml aer prin sonda cu ajutorul seringii;

– dupa 1 min se aspira si daca sonda a ajuns in duoden, se recupereaza mai putin de 20 ml de aer;

– se introduc 10 ml de lapte prin sonda, care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden dar poate fi extras daca sonda se gaseste in stomac;

(c) sau se efectueaza control radiologic in serviciul de „Radiologie” unde se urmareste sonda sub ecran;

– sonda poate fi vazuta deoarece continutul ei este impregnat cu saruri de plumb;

– controlul radiologic se va utiliza numai in situatia in care celelalte 2 metode nu au putut stabili pozitia sondei;

5. captarea bilei:

– cand diviziunea de 75 cm ajunge in dreptul arcadelor dentare, oliva sondei a ajuns in duoden (dupa o ora – o ora jumatate de la patrunderea sondei in stomac)

– la capatul liber al sondei apare bila  care se colecteaza intr-o eprubeta sterila, aceasta fiind bila A coledociana de culoare galben aurie;

– se verifica reactia alcalina a sucului duodenal cu ajutorul hartiei de pH;;

– se introduc prin sonda cu seringa 40 ml de solutie sulfat de magneziu 33% la temperatura de 37 grade C pentru a determina drenarea bilei veziculare;

– dupa care se inchide extremitatea libera a sondei, printr-o simpla innodare sau prin pensare cu o pensa anatomica sau clema Mohr;

– dupa 15-30 min se deschide sonda si se colecteaza 30-40 ml de bila vascoasa de culoare inchisa, castanie denumita bila B veziculara;

– dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara care provine direct din ficat denumita bila C hepatica;

– cele 3 tipuri de bila vor fi captate separat in eprubete etichetate care se trimit la laborator cu buletinele de analize;

6. indepartarea sondei:

– inainte ca sonda sa fie indepartata, se insufla cu seringa cativa ml de aer in sonda si se inchide extremitatea ei externa prin comprimare;

– sonda se va extrage printr-o miscare hotarata dar cu precautie si blandete tinand extremitatea libera a sondei sub nivelul stomacului bolnavului pentru ca sa nu se scurga continutul ei in faringe si cavitatea bucala a bolnavului;

7. reorganizarea locului de munca:

– se indeparteaza prosopul si tavita renala de la bolnav;

– acestuia i se ofera un pahar cu apa pentru a-si clati gura;

– il ajutam sa ocupe o pozitie comoda in pat;

– materiale folosite se spala si se pregatesc pentru sterilizare;

ACCIDENTE

1. Greata si varsaturi la introducerea sondei.

2. Incolacirea sondei in stomac.

3. Innodarea sondei in stomac datorita contractiei stomacale datorita senzatiei de voma.

4. Imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului odim) sau de un obstacol anatomic  care poate fi coagularea bilei vascoase.

5. Un spasm piloric – se va incerca deschiderea pilorului prin neutralizarea sucului acid din stomac cu o cantitate de 20-40 ml bicarbonat  de sodiu 10% sau cu medicamente antispastice administrate inainte si in timpul sondajului.

6. Aspiratia continutului sondei la extragerea ei.

7. Oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste 3 ore.

OBSERVATII

1. Nu se vor folosi sonde moi, uzate deoarece se pot rupe in timpul manevrarii iar capatul sondei cu oliva metalica, ramanand in stomac.

2. Nu se va grabi inaintarea sondei.

3. Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3h, 3h si 30min); daca in decurs de trei ore jumatate nu s-a reusit introducerea sondei in duoden, se a renunta la sondaj.

4. Extragerea sondei in cazul innodarii ei in stomac se va face cu blandete si cu foarte mare atentie. Chiar daca sonda a fost introdusa pe cale nazala, ea va fi extrasa tot pe cale bucala folosind o spatula linguala si o pensa.

5. Relaxarea sfincterului odim in cazul unui spasm se poate realiza prin introducerea pe sonda a 5-10 ml Novocaina 1-2%.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s